Una dintre soluţiile general acceptate pentru contracararea efectelor negative ale crizei economice şi financiare asupra bugetelor publice este regula echilibrului bugetar, percepută drept cheia de boltă pentru menţinerea unor finanţe publice sănătoase şi sustenabile. Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară (sau Tratatul Fiscal) stabileşte că statele părţi vor include exigenta echilibrului bugetar în legislaţiile lor naţionale prin inserarea unor prevederi obligatorii şi permanente, preferabil la nivel constituţional.

Prin urmare, o reformă legislativă cuprinzătoare, care poate consta chiar si într-o revizuire constituţională, trebuie să fie întreprinsă la nivelul celor 25 de state europene părţi la acest tratat pentru a asigura conformarea finantelor publice naţionale la exigenta echilibrului bugetar.  Inevitabil, eforturile în această direcţie vor reflecta particularităţile fiecărui sistem juridic naţional şi vor fi destul de complexe şi potenţial controversate. O implementare directă a regulilor prevăzute de Tratatul Fiscal nu va fi suficientă, căci orice aplicare a lor va necesita măsuri legislative specifice îndreptate către reducerea cheltuielilor publice sau către creşterea veniturilor publice.

Prin urmare, este posibil ca alte reguli sau principii cu aceeaşi putere normativă, preexistente în fiecare sistem normativ intern, să devină incidente în materie de echilibru bugetar. Orice reformă legislativă concepută pentru a insera un nou principiu în sistemul juridic naţional  trebuie să ţină cont de alte principii potenţial aplicabile, să determine efectele oricărei coliziuni dintre acestea şi să identifice soluţii adecvate.

În 2009, România a evitat efectele crizei financiare printr-un împrumut oferit de UE, FMI şi Banca Mondială (BIRD), ale cărui condiţionalităţi impun măsuri pentru reducerea deficitului public.

Alegând soluţii legislative neconvingătoare sau chiar greşite pentru reducerea deficitului public, cu scopul declarat de a obţine un buget echilibrat, statul român nu numai că nu a putut reduce cheltuielile publice, dar le-a mărit cu sume suplimentare reprezentând compensaţiile pe care guvernul a trebuit să le plătească în urma unor hotărâri judecătoreşti prin care a fost condamnat să despăgubească persoanele care au suferit daune ca urmare a măsurilor de austeritate adoptate. În sistemul juridic francez, principiul echilibrului bugetar este exprimat juridic, însă nu este aplicat efectiv.

În încercarea de a limita cheltuielile publice prin referirea la necesitatea unui buget echilibrat, revizuirea Constituţiei Franţei din 2008 a introdus un nou tip de legi de programare (de planificare bugetară multianuală), însă aplicarea deplină a noilor imperative s-a dovedit a fi destul de dificilă, iar interpretarea acestora de către judecătorul constituţional a generat probleme suplimentare. 

Scopul acestui proiect este de a identifica şi structura un mecanism juridic pentru a insera în sistemele juridice naţionale ale României şi Franţei exigenta echilibrului bugetar prevăzută de Tratatul Fiscal, într-o manieră complementară fata de principiile, legislaţia şi jurisprudenţa relevante deja existente.

Scopul principal al explorării, structurării şi cartografierii unor astfel de mecanisme juridice consta în posibilitatea de a formula o propunere comprehensivă pentru un sistem juridic armonizat, fără contradicţii interne între normă şi principii şi care, în acelasi timp, furnizează şi soluţii pentru cazurile în care coliziunea inerentă a principiilor nu poate fi evitată.

Cercetarea va avea în vedere şi faptul că, în ultimă instanţă, efectul urmărit de Tratatul Fiscal a fost şi acela de a obţine o minimă armonizare constituţională la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

Majoritatea studiilor referitoare la regula echilibrului bugetar se concentrează asupra validităţii acesteia la nivel de principiu şi asupra evaluării impactului său economic.

O analiză comparată a cazurilor român şi francez este de interes deosebit, dat fiind similaritatea celor două sisteme politice şi, într-o anumită măsură, a celor două sisteme juridice.

Diferenţele dintre cele două sisteme juridice vor fi utilizate ca o modalitate suplimentară de testare a viabilităţii abordării normative dezvoltate în cadrul proiectului, inclusiv pentru a evalua flexibilitatea mecanismului de armonizare legislativă care va fi propus.

Acesta ar putea reprezenta un proiect pilot pentru analize similare care să cuprindă cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care sunt părţi la Tratatul Fiscal.

 

FCBB - Versiunea Română

Acest proiect de cercetare este sprijinit printr-un grant al Ministerului Educației, CNCS - UEFISCDI, proiect nr. PN-II-ID-JRP-RO-FR-2012-0137.

FCBB - English Version

This research project is supported by a grant of the Romanian Ministry of Education, CNCS-UEFISCDI, project number PN-II-ID-JRP-RO-FR-2012-0137.

FCBB - Version Française

Ce projet de recherche est financé par le Ministère de l'Éducation, CNCS - UEFISCDI, projet no. PN-II-ID-JRP-RO-FR-2012-0137.